MASĂ ROTUNDĂ LA HÎNCEȘTI-PREDAREA RELIGIEI ÎN ÎNVĂȚĂMÎNTUL GENERAL

    În data de 12 aprilie 2016, în Gimnaziul M. Viteazu din or. Hîncești, a fost desfășurat Masă rotundă  „Predarea Religiei în învățămîntul general”.

     Moderatorul evenimentului a fost dn. Galina Tripac, metodist specialist DÎ Hîncești, iar la eveniment au participat cu binecuvîntarea Preasfințitului PETRU, Episcop de Ungheni și Nisporeni: Prot. Vadim Corostinschi, Secretar al Episcopiei de Ungheni și Nisporeni, Prot. Serghei Slănină, Protopopul Circumscripției Hîncești, diacon Ion Pîrău, s.Ciuciuleni. Virgil Mîndicanu, profesor universitar USM, Tudor Rusu, redactor-șef ”Făclia”, Angela Levința, șef al Cabinetului metodic al  Mitropoliei  Moldovei, responsabil de Religie - dna  Tonu Valentina, Șefa Direcției Învățămînt, dna Chetraru Ana –metodist DÎ, dna Buic Vera, metodist superior DÎ, dna Silvia Pojoga, profesor de religie LT Ciuciuleni, părinți și elevi.

      Subiectul : Promovarea valorilor moral –spirituale

Obiectivele de referință:

O1- De identificat provocările secolului XXI și căile de soluționare a problemelor tineretului contemporan.

O2 –De analizat situația tinerilor în condiții de problemă( desfrîul, drogurile, avortul, ereziile).

O3- De analizat situația tinerilor și căile lor de creștere duhovnicească (în familie, școală, societate).

O4-De descris succint istoricul religiei creștine de la Ștefan cel Mare pînă în prezent, numirea marilor domnitori creștini.

O5-De promovat interesul pentru predarea Religiei ca unul din factorii principali în formarea moral - spirituală a copilului.

     Prot. Vadim Corostinschi: a venit cu argumente culturale despre predarea religiei in școală și anume: Mai întîi, e firesc şi recomandabil ca orice spor de cunoaştere, orice efort de înţelegere, orice materie predată în școli fie că e vorba de istorie, de fizică și matematică sau de marile texte sacre ale umanităţii, e bine să îşi afle locul în programul de formare şi in-formare a omului tînăr și religia. A evacua religia din sfera culturii e, oricum, rezultatul unei lipse elimentare de cunoștință cu privire la istoria artei, a literaturii, a învăţămîntului universitar, a identităţii spirituale natale, europene şi planetare. Ideea că studiul religiei produce bisericoși, că e demodat, că lezează autonomia statului laic, este un mit.

    „Cum poate un tânăr european, nu doar din hotarul Republicii Moldova, să-și înțeleagă propria cultură dacă nu știe nimic despre religia creștină? Cum va înțelege el de ce săptămâna se termină cu duminica și nu cu sâmbăta, de ce se sărbătoresc Nașterea și Învierea Domnului și care sânt elementele legate de aceste sărbători, ce înseamnă Boboteaza, cine e Moș Nicolae, de ce statul le are ca sărbători statale cu toate că biserica e separată de stat, de ce bisericile arată astfel, ce reprezintă arta religioasă, de la fresce și icoane până la o parte a picturii moderne, de ce cultura europeană are un tip de etică, izvorâtă din Decalog, care nu se regăsește identic la musulmani sau la chinezi, de pildă? Cum poate un tânăr să înțeleagă lupta lui Ștefan cel Mare, izbânda artistică a lui Petru Rareș, martiriul Brâncovenilor și sacrificarea vieții proprii și a fiilor săi pentru ortodoxie, sau reușita literară din vremea lui Șerban Cantacuzino dacă nu are nicio noțiune de religie creștină? Ce poate înțelege un tânăr din iconografia de la Voroneț sau din Codex Aureus, fără noțiuni de artă creștină? Ce poate înțelege din Giotto, Caravaggio, Bach, Vivaldi, Dante sau Milton, cum poate interpreta Faust fără o minimă educație religioasă? Cum poate înțelege situarea geostrategică a Europei și cum poate deveni un cetățean responsabil al acestei lumi amenințate de agresiunea islamistă, dacă își ignoră complet tradiția religioasă, cu tot ce înseamnă ea în istorie?”

“Eliminarea religiei, sub toate denominațiile ei, din programa școlară, sau marginalizarea acesteia, ca și cum s-ar trata despre ceva distrugător sau inutil, este o greșeală culturală în primul rând. Ea privează unii copii de un important conținut al cunoașterii, exclusiv pe baza opțiunii ideologice a părinților.”

Argumente psihologice - Pr. Serghei Slănină și  dna  Tonu Valentina.

Argumentul etic - dna Angela Levința.

Argumentul pedagogic  - dna Silvia Pojoga.

Argumentul duhovnicesc - Pr. Ion Pîrău.

     La eveniment cu idei și remarci la temă a venit și prof. universitar domn. Virgil  Mîndîcanu care a făcut lansare de carte: Arta de a deveni și a fi pedagog și a vorbit despre arta Pedagogia creștin-ortodoxă. Un sprijin la editarea acestei cărți o are și Preasfințitul Petru, Episcop de Ungheni și Nisporeni.